Ardeleanul soseste cu întârziere la împartirea darurilor,
iar Dumnezeu îi spune amarât:
- Îmi pare rau de
tine, nu mi-a mai ramas decât frumusetea si prostia, fiule, ce sa-ti fac?
Alege-ti.
- Apai, Doamne,
frumusetea-i trecatoare.
0002 -
Asa sunt ei, mai înceti...
În Ardeal se striga
vecinii de pe-un deal pe celalalt:
- Maaa...vecinee!...
- Care-i baiu
maaa?...
- Tu ce-ai dat la
vaca ta când o fost beteaga?
-
"Fotoghin" maaa!...
Trece o saptamâna...
- Maaa...vecinee!
- Ce-i baiu maaa...?
- D-apoi ce-ai zis
c-ai dat la vaca ta când o fost beteaga?
-
"Fotoghin" maaa...
- Pai da' vaca mea o
murit mai!...
- Si-a mea maaa...
0003 -
Motive
Î: De ce umbla
ardelenii cu scara dupa ei?
R: Pentru ca sunt
prosti de dau în gropi.
0004 -
Ardelenii si Stefan cel Mare
Stefan cel Mare: Cum
te cheama, fiu de dac?
Ardeleanul: Ianos,
Maria-Ta.
0005 -
La fotograf
Cica un ardelean si-a
luat si el nevasta s-o duca la Bucuresti ca sa vada si ea deh - ca tot omu' -
Capitala. Mergând ei asa, vad un atelier foto si ardeleanul zice:
- No, ma nevasta, hai
sa ne fochem si noi sa le aratam alora în sat ca pe unde am fost noi.
- Hai omule, daca
vrei tu...
Intra ei în atelier si
zice ardeleanul:
- Domnule foche,
putem sa ne focheti si pa noi?
- Sigur ca da! Luati
loc pe scaunul acela si pregatiti-va.
- No, amu' poti
matale sa ne scoti cum om vrea noi?
- Numai cum doriti
dumneavoastra. Doriti mai luminat, mai întuneric...
- No apai cum sa zic
si eu? As vrea sa ne vedem asa... amândoi ca noi nu suntem da p-aci si vrem sa
le aratam la copchii când om ajunge acasa.
- Foarte bine, foarte
bine, nu e ceva foarte greu. Poftiti! Luati loc.
Se aseaza, stau cum
le spune fotograful si... dupa câteva ore au poza.
Ardeleanul o ia, se
uita, nu-i convenea... nu li se vedeau ochii
- Apai matale n-ai
facut dupa cum ne-o fost vorba...
- A... nu va place...
Pai ce are? Sunteti amândoi...
- Domnule foche, noi
v-am rugat sa ne fochetzi... dar focheti-ne asa de tare pâna ne-or iesi si
ochii...
0006 -
Cum se fac copiii
Zice ca era odata o
familie de ardeleni care s-or hotarât ei sa deie copchilu' la scoala ca asa era
regula. Timpul trece, copchilu' învata multe
si bine, dar avea o
mica neîntelegere: cum se fac copiii.
Merge la tatâna-sau
si-l întreaba:
- Tata, cum am venit
eu pe lumea asta?
- Lasa ficioare ca-i
învata tu când ai mai creste, acuma dut' de te joaca.
Copilu' facându-se ca
pleaca se da dupa colt sa vada ce va face tat'-su care parea cam încurcat si-l
aude vorbind singur parca cu jale:
"D-apai de unde
sa stiu eu cum a venit el pe lume? Tin minte ca o tavalisem bine pe muiere prin
cucuruz cu vreo sasa luni înainte de i-o
crescut
pântecele."
Ficioru' baga la cap si
la ora de religie spune ca omul nu se face din pamânt ci ca el stie ca se face
din tavaleala în cucuruz. Scandal mare,
parinti la scoala,
care iau la cunostinta ce si cum. Dupa discutii îndelungate, scadere de note la
purtare si toate cele necesare, omul nostru
îl ia deoparte pe
profesorul de religie si-i zice:
- Domnule profesor,
cu respect va spui: poti sa bagi matale în pizda sapte iuguri de pamânt; pâna
nu bagi un cap de pula copchil tot nu
iasa.
0007 -
Vaca si nicotina
- Ioane, vaca ta
fumeaza?
- No, da cum sa
fumeze vaca?
- Atunci, ma, ti-o
luat foc grajdu'…
0008 -
Ion padurarul
Lânga un sat din
Ardeal aterizeaza o farfurie zburatoare. Autoritatile iau imediat masura de a
anunta satenii despre acest eveniment si
despre comportarea pe
care trebuie sa o aiba daca întâlnesc cumva un extraterestru.
"Dragi sateni,pe
izlazul de lânga satul nostru a aterizat o farfurie zburatoare. Daca din
întâmplare întâlniti un extraterestru va sfatuim sa va
pastrati calmul, sa
nu încercati sa iî agresati în vre-un fel - ba din contra - fiti prietenosi si
încercati prin gesturi si putine cuvinte sa
comunicati. Ca sa ii
puteti recunoaste va informam ca extraterestrii sunt : MICI, VERZI, AU OCHII
BULBUCATI SI MÂINILE PÂNA LA
PAMÂNT"
Spre seara, Gheorghe
era la coasa. Si cum cosea el vede un "omulet"
mic, verde, cu ochii
bulbucati si mâinile pâna la pamint. Se apropie încet sa nu-l sperie si îi
spune:
- Eu... Gheorghe...
cosas... cosesc.
La care omuletul îi
raspunde:
- Eu... Ion...
padurar... ma cac...
0009 -
Aici oltenii v-au facutl
Un ardelean si un
oltean în tren. La un moment dat li se face foame, ardeleanul scoate slana si
chita, brisca si începe sa manânce. Olteanul
scoate niste fâte de
peste, manânca putin peste si pune grijuliu oasele pe nu ziar... Ardeleanul îl
vede si-l întreaba:
- Ma oltene da ce
faci cu oasele cele?
- Oohoo!.. oasele
astea sunt foarte bune, deosebit de sanatoase, contin fosfor si asta ne face pe
noi oltenii asa destepti!
Sta ardeleanul, se
gândeste, si în final îi propune olteanului sa faca schimb de mâncare. Acum
olteanul se înfrupta din chita si slana, iar
ardeleanul cu o
figura scârbita încearca sa rontaie oasele de peste...
- Ma oltene, bag sama
ca m-ai pacalit cu oasele astea de peste...
- Pai vezi, nici n-ai
gustat bine si te-ai desteptat!
0010 -
Iar v-au dat teapa
olteniil
La granita dintre
Ardeal si Oltenia oltenii scriu pe un gard darapanat:
"Ardeleni, va
futem in cur!"
Dupa un an, ardelenii
construiesc un panou urias cu litere de inox: "Si noi pe voi!"
A doua zi, oltenii
sterg înjuratura initiala de pe gard si scriu "Sa ne pupati in cur!"
0011 -
De data asta...
Un ardelean ia trenul
de la Bucuresti la Cluj. În compartiment urca doi olteni smecheri. Cum lor le
cade fisa repede, isi dau seama ca au
de-a face cu un
ardelean. Se gândesc cum sa se distreze pina la Cluj ca aveau si ei drum pe
acolo.
Oltenii: Ardelene,
spune doi!
Ardeleanul: Doi.
Oltenii: Sa ne pupi
în cur pe amândoi.
Râsete, comentarii
etc. Mai trec 100 km.
Oltenii: Ardelene,
spune doi!
Ardeleanul: Doi.
Oltenii: Sa ne pupi
in cur pe amândoi.
Râsete, comentarii,
etc. Faza se mai repeta de citeva ori. Când sunt aproape de Cluj, ardeleanul
zice:
- Spuneti patru!
Stau oltenii, se
gândesc, apoi spun:
- Patru!
- Sa o futi pe ma-ta!
- Da' nu se
potriveste!
- Las' ca o potriviti
voi cu mâna!
0012 -
Logica
Doi ardeleni se
întâlnesc pe un drum de tara:
- Buna ziua Ioane!
Se departeaza unul de
altul mergând în sensuri opuse..
- Apai Buna ziua
Vasalie!
Se mai departeaza
putin...
- Apai Ioane, un te
du'?
Se mai departeaza
putin ...
- Apai ma duc la
orasu'...
Se mai departeaza
putin ...
- D-apai ce sa faci
tu la orasu' mai Ioane ?
Se mai departeaza
putin ...
- Apai ma duc sa-mi
iau muiere !
Se mai departeaza
putin ...
- Apai Ioane ia-ti
muiere faina ca altfel o futi singur!
0013 -
Mai repede, va rugam
Badea Gheorghe si
badea Vasile pe drumul Clujului vad o broasca testoasa:
- Vasile, ce-o fi
asta?
Sta Vasile si cujeta
si cujeta...
- Gheorghe, asta o'
îi ceva, o' mere undeva.
0014 -
Brisca
Doi ardeleni, Ion si
Vasile.
Ion catre Vasile: -
Ma Vasalie, sai ca-ti manca cainele slana
Vasile: Apoi manca pe
muma-sa ca brisca-i la mine.
0015 -
Batul
Cica era un ardelean
statea sprijinit cu barba în batu' lui care era cam înalt si îl facea sa se
uite în sus si îi fura lumea oile între timp. Intr-o
zi vine un om de bine
si-i zice:
- Bade, ma uit la
tine de câteva zile si vad ca tare te mai deranjeaza batu' ala. De ce nu tai si
tu de jos, de unde e mai urât, un pic si sa-l
scurtezi?
- Fiule, se vede ca
nu esti de pe aici. Apai, de ce sa-l tai de jos daca pe mine ma deranjeaza sus?
0016 -
Cucuruzul CAP-ului
Doi ardeleni la
câmp...
- Ioane! Vezi ca-ti
fute unu' nevasta-n cucuruz...
- D-apai ce-i
cucuruzu meu? Ca-i al CAP-ului...
0017 -
Trece timpul...
Ion si Gheorghe se
întorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca în trenul de
Cluj, îsi gasesc doua locuri.
- Mai Ioane, cât face
trenul pâna la Cluj?
- Mult, ma. Toata
ziua.
- Si ce facem noi
atâta timp?
- Pai, ce sa facem,
vorbim.
- Si ce sa vorbim noi
toata ziua, ma?
- Stiu eu? Hai sa
spunem ghicitori.
Zis si facut.
- Ia zi, Gheo, ce e
mic, negru si sta la mine in curte?
Trece un timp, ajunge
trenul pe la Ploiesti.
- Auzi, Ioane, da'
are blana?
- Are, ma.
Pe la Brasov Gheorghe
întreaba din nou:
- Ioane, are si patru
picioare?
- Are, ma.
Spre Sighisoara
dialogul continua:
- Si îl tii în lant,
ma?
- Da, îl tin în lant.
La Blaj:
- Nu-i asa ca e rau?
Musca, nu?
- Musca, ma, daca nu
te stie.
Ajunge trenul si la
Teius.
- Ma, Ioane, n'o fi
câinele?
- Ba ciinele'i, ma.
Da' tu mare prost esti. Ce ti-a trebuit atâta timp ca sa ghicesti?
În gara la Apahida
raspunde si Gheorghe, suparat:
- Auzi, ma? Prost
esti tu. Eu stiam de la Bucuresti, da' daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam
noi atita drum?
0018 -
Duhori
Doi ciobani ardeleni
motaie în coliba, pe seara.
Unu din ei se
întoarce incet pe o parte si zice:
- Mai Vasile, mai,
mai to te-oi besit mai!
Trece asa vreo juma
de ora, si Vasile raspunde:
- Apai, nu io, mai,
câinele s-o besit, ma...
Mai trece o ora, si
acu primul cioban iar zice:
- Apai mai Vasile
mai: câinele nu-i aicea!
Iar trece o ora. Si
Vasile raspunde:
- Apai, la' ca vine
el...
0019 -
Ciobani
Erau doi ciobani
ardeleni, shi fiecare pashte turma lui pe 2 dealuri
care erau despartzite
de un drum natzional. LA un moment dat vine un TIR
si loveshte cea mai
frumoasa oaie a unuia dintre ei. Urmeaza urmatorul
dialog:
Vasile: -Ionie,
vazut-ai magaoaia haia mare care o trecut?
Ion: - Vazut maa!
V: - Ai vazut ca tz-o
calcat shea mai mîndra mioara maa?
I: - Vazut maa!
V: -Shîî, shee
sîmtzashti maa?
I: -Îmi repugna!
